time time and time

time time time..why?

nu pot, incerc, dar nu pot; e prea dureros sa asculti si sa stii ca nu mai exista..

imi vine sa plang cand ma gandesc cata dreptate poate sa aiba in “heal the world” este…de nedescris feeling-ul; no words..

(ma gandeam s afac un post mai lung dar nu pot..:| RIP )

ceva gen her

Pentru ca eu sînt cea dintîi si cea de pe urma
Eu sînt cea venerata si cea dispretuita
Eu sînt prostituata si sfînta
Eu sînt sotia si fecioara
Eu sînt mama si fiica
Eu sînt bratele mamei mele
Eu sînt cea stearpa si numerosi sînt copiii mei
Eu sînt cea casatorita si fata batrîna
Eu sînt cea care aduce pe lume si
cea care nicicînd n-a zamislit
Eu sînt alinarea durerilor nasterii
Eu sînt sotia si sotul
Eu am fost barbatul care m-a crescut
Eu sînt mama tatalui meu
Sînt sora sotului meu
Si el e copilul meu respins
Poarta-mi totdeauna respect
Pentru ca eu sînt cea scandaloasa si cea magnifica

<< aceste randuri le-am gasit intr-o carte din diverta: imn catre  isis>> fantastic words

long time..

ups..

As vrea sa incepem sa scriu ceva, dar nu cred ca ma pricep. Ma simt ca o caracatita daca as scrie, zbuciumata tot timpul de lucrurile ce vor fi spuse la adresa mea. Eu, scriu..not. Ca si cum ai spune inghetata e calda . No way, No road, No..dar ma incearca asa o tentativa de a concepe o povestire.

Nu e bine. Si degeaba. Ma gandesc cate observatii mi-ar face sysul meu :-”. Parca o vad ).

Da, poate ca nu ar trebui sa ma gandesc la observatii, poate ca ar trebui sa ma las purtata de val(ce vorbe), poate dar nu sunt genul, simt ca daca ma las purtata de val(sa zicem), simt ca nu sunt eu, ca as fi o nebuna care nu are ce face, decat sa “se lase purtata de val”. Si din acest motiv nu as incerca sa astern cateva randuri. Pentru ca poezie, nu. Poate povestire.

Zilele trec,  si imi dau seama ca neglijam “pe noi”. Da, pe noi..trist si absurd. Pentru ca prefer sa am grija de alte persoane decat sa ma pun pe mine pe primul loc..riscul alegerii facultatii. Dar oare e bine? Sa ajungi la o varsta inaintata, in zilele noastre, mi se pare absurd. Adica o persoana de 94 de ani, mi se pare o eternitate, avand in vedere riscul la care ne supunem zilnic.

Vreau o viata, dar cum o formez este destul de important..sa stii sa iti “faci” o viata buna..bine ca intervine si acel “destin” sau “soarta” cum il/o numim, from my opinion, pana s aintervina cele doua “cuvinte” totul este in mana ta..tu decizi, viata ta.

Sa revin la ceea ce am in cap..sa scriu..sa incep..mi-e greu..ma fac mica gandindu-ma la ce ma supun..eee dar cine va citi, poate sor’mea in rest nimeni,,si daca e “aiurea” ii dau delete(postului)..buna idee.

<<((astazi am multe de facut, imaginati-va cum trebuie sa ingrijesti o floare care incepe sa se ofileasca, sa incerci sa gasesti ce o “doare”; sper ca vom reusi sa o tinem in viata, nuuu e mult spus, sa stopam “ofilirea”))>>

silence

WHAT ABOUT THIS:

Oriunde te vei afla pe 27 august 2009 la miezul nopţii şi 30 de min., nu uita să ridici ochii spre cer. Vor fi două luni pe cer. Planeta Marte va fi cea mai strălucitoare pe cerul înstelat şi va fi la fel de “grasă” ca luna plină. Marte se va afla la 34,65 milioane de mile faţă de Terra. Evenimentul se va mai produce în anul 2287. Împarte această informaţie cu prietenii tăi, pentru că nimeni în viaţă azi, nu va mai vedea fenomenul a doua oară.

WE WILL SEE..

offff si incepem Ramadanul…on 22nd :-<